Suprafata:
10453 ha
Intravilan:
762,66 ha
Extravilan:
9690,34 ha
Populatie:
7622
Gospodarii:
2684
Nr. locuinte:
3460
Nr. gradinite:
4
Nr. scoli:
4
Nr. licee:
1
Nr. universitati:
2
Numele localitatilor aflate in administratie:
Călimăneşti, Căciulata, Pauşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă, Seaca
Asezarea geografica:
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este situată în judeţul Vâlcea
(inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia), este
aşezată la poalele Carpaţilor Meridionali, de o parte şi de alta a
Râului Olt, la o altitudine relativ mică: 270-280 m.Are un climat blând,
subalpin, deosebit de favorabil curei balneare.
Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7), la
18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de
Bucureşti
Atestarea documentară
“…Călimănesti pe Olt…” atestat documentar la 20 mai 1388, prin Hrisovul
lui Mircea cel Batrân, pe “care cu dragoste şi osârdie” l-a închinat
mănăstirii Cozia.
Declarat oraş încă din anul 1927 (comună ubană), Călimăneştiul, împreună
cu localitatea sa componentă Căciulata, este declarat staţiune
balneoclimaterică de interes general H.G. nr. 1122/2002.
Activitati economice principale:
Turism
Obiective turistice:
Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de:
MUNŢII COZIA - masiv muntos situat în sud-vestul Munţilor Făgăraş,
prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste
zimţate, turnuri, mici escavaţii de peşteri, forme antropomorfe, ca de
pildă: "Sfinxul Coziei", "Ciobănaşul", "Ursul", "Faraonul", etc.).
Altitudinea maximă este 1660 m (vf. Cozia)
Istoricul grec Herodot credea că este muntele sfânt al dacilor cu numele de Kogaionon.
PARCUL NAŢIONAL COZIA - Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt
prin defileul Gura Lotrului-Cozia, fiind constituit într-un parc
(17.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a
păstrat în decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic,
naturalistic şi peisagistic.Parcul national Cozia cuprinde trei unităţi
montane distinct: Masivvul Cozia, in intregime, Masivul Nauţu (din
Muntii Căpăţânii) si extremitatea sud-estică a Muntilor Lotului
(Doabrele si Pădurea Călineştilor). Din punct de vedere botanic există
aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din
judeţul Vâlcea şi poate chiar din ţară. Doar sub aspect floristic în
acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se
găsesc laolaltă plante alpine, subalpine, plante termofile şi plante
rare (garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele de
stâncă, floarea de colţ, trandafirul de Cozia, irisul, crinul galben de
pădure, dediţelul etc.). Şi fauna este bine reprezentată, cele mai
importante specii fiind capra neagră, cerbul carpatin, căpriorul, ursul,
lupul, râsul, pisica sălbatică, cocosul de munte, bibilica dar şi
speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn
DEFILEUL OTULUI - parte integrată a parcului, este un coridor ecologic
deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă)
OLTUL - În aval de confluenţa cu râul Cibin, Oltul îşi croieşte, pe o
distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti), unul dintre
cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti,
străpungând transversal, de la nord la sud, Carpaţii Meridionali
MUNŢII CĂPĂŢÂNII - se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni, având
cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a Masivului Năruţiu (455 m
în Cârligele Olăneştilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord
numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate, iar spre Olt culmi
cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii - 1380 m, Foarfeca -
857 m, Plaiul Lotrişorului - 876 m, Vârful Olăneştilor 1416 m, Dosul
Pământului - 1219 m, Fruntea lui Dat - 1179 m
CASCADA LOTRIŞOR – se află în Parcul Naţional Cozia, în partea central
sudică a Carpatilor Meridionali, la o altitudine de aproximatix 515 m.
Cascada are o cădere de 30 m si este realizată de mina omului în anii 70
– 71’datorită necesităţii construirii drumului forestier pe Valea
Lotrişorului. Apa pârâului a fost deviată cu cca. 500 – 600m. mai sus,
printr-un tunel săpat în strâncă.
APELE MINERALE SI TERMALE – Factorii de cură naturaşă sunt reprezentati
de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale
sulfuroase, clorurate, bromurate, cu sodium, calciu si magneziu, in
principal hipotonice. Apele minerale de la Călimăneşti si Căciulata
sunt folosite atât pentru uzul extern, sub formă de băi, căt si pentru
uzul intern, fiind utilizate pentru diverse afectiuni: tratamentul
bolilor digestive,al bolilor hepato-biliare, ale sistemului renal si
urinar, ale sistemului nervos periferic, afectiuni respiratorii, strări
reumatismale, boli ginecologice, boli ORL, dermatologice,
cardiovasculare si de altă natură, evident la recomandarea medicului.
Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de:
ANSAMBLUL MĂNĂSTIREA COZIA (Mănăstirea Cozia, Bolnita, Cozia Veche)-
cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală
din Ţara Românească, in stil bizantin authentic, este situată la 5 km
de staţiune şi datează din anii 1386-1388, fiind ctitoria domnitorului
Mircea cel Bătrân, care este îngropat in pronaosul manastirii. Lângă
mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul,
călugăriţa sub numele de Teofana. În cadrul Mănăstirii, se pot vedea
picturi murale datând din 1391. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia
se remarcă biserica Bolniţei, construită la începutul secolului al
XVI-lea, care păstrează în interior frescele originale, printre
chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului
său. Muzeul Mănăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane
Monument UNESCO
MĂNĂSTIREA TURNU - ctitorită în anul 1676 de Varlaam, Episcopul
Râmnicului si Mitropolitul Tării Româneşti. Biserica mare, cu trapeză si
chili, are un stil architectonic străin traditiei vechi, având picturi
in ulei pe pânze, detaşate de pereţi. Tot aici găsim chili (peşteri)
săpate in stâncă de sihaştrii care s-au retras de la Cozia. Denumirea
Mănăstirii vine de la un turn masiv, de pe stanca numita "Piscul lui
Teofil", construit in secolul al II-lea de legiunile romane din Castrul
Arutela ale carui ruine se mai vad in Poiana Bivolari, mai jos de
actuala hidrocentrala. La inceput i s-a zis "Schitul de dupa turn", apoi
"Schitul Turnu", iar in cele din urma, "Mănăstirea Turnu".
SCITUL OSTROV, ctitorit de Neagoe Basarab şi construit între anii
1518-1522. Păstrează picturi murale interioare din 1752. Este situat pe o
insulă din mijlocul Oltului, unde este amenajat şi un parc cu circa 50
de specii de arbori şi arbuşti
MĂNĂSTIREA STĂNIŞOARA Primul schit
din Nucet – Stănişoara, construit din lemn la o dată necunoscută, se
leagă de sihaştrii Meletie, Neofit, Isaia ş.a., veniţi de la Mânăstirea
Cozia. Mânăstire de călugări, zidită prin osârdia lui Gheorghe Cluceru
şi altor boieri din Piteşti în anul 1747, arsă în 1788 şi refăcută în
două rânduri (1818-1829; 1850). Biserica actuală zidită de Episcopul
Gherasim Timuş (1900-1908) cu hramul Sfântul Gheorghe (23 aprilie).
ARUTELA (ALUTELA) – castrul roman Declarat monument istoric. Pe malul
stâng al Oltului, în poiana Bivolari, în timpul Imparatului Hadrian,
romanii au ridicat castrul Arutela, ca punct strategic de apărare al
Limes Alutanusului. Castrul Arutela a fost zidit de romani în actuala
poiană Bivolari (sau a bivolăriei) în anii 137-138. Băile de la Arutela
se găseau undeva pe malul Oltului, nu departe de castru.
HOTEL CENTRAL - declarat monument
istoric. Clădire cu o arhitectură în stil elveţian, realizată din
piatră, cărămidă şi lemn. Construit intre anii 1881-1886, complexul a
fost inaugurat la 12 iulie 1886 de D.A. Stolojan, ministrul Domeniilor.
La ora actuala, hotel de trei stele, reabilitat cu fonduri europene,
pastreaza acelasi farmec de odinioara.
GARA JIBLEA – monument istoric. Construită în anul 1899 din cărămidă presată, in stilul cantoanelor elveţiene.
ALEEA DE CURĂ BALNEARĂ (DRUMUL GENIULUI/ DRUMUL MUNCITORULUI) –
construit de genisti in timpul prumului război mondial, reabilitat prin
fonduri eupopene, drumul leagă Călimăneştiul (de la Izvorul 7) de
Căciulata (Hotel Traian) prin pădure, paralel cu DN 7, fiind un excelent
factor de cură balneară.
Pentru valorificarea potentialului turistic , hoteluri spatioase,
pensiuni si vile, restaurante si piscine stau dispozitia turistilor,
asigurand tot confortul necesar.
Evenimente locale:
Zilele Orasului Călimăneşti 19 - 20 mai
Festivalul Naţional de Folclor "Cântecele Oltului", organizat anual în luna august
Tabăra Internaţională de Pictură ”Vlaicu Ionescu” - 10-20 iulie
Tabăra Naţională Teatru “Florin Zamfirescu” - 10-20 iulie
Concursul Zonal de Proză Scurta pentru Copii: “De Crăciun: povestea unui copil” - decembrie
Proiecte de investitii:
Proiecte de investiţii în derulare:
a) Mirajul Oltului - Dezvoltarea infrastructurii de turism;
b) Modernizarea parcurilor balneare din staţiunea Călimăneşti-Căciulata;
c) Modernzarea stăzilor pentru îmbunătăţirea confortului în staţiunea Călimăneşti-Căculata;
d) Reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezământului cultural "Casa de Cultură” Florin Zanfirescu.
